INTERVIU: Luc Montagnier: Prevenția este medicina viitorului, sănătatea trebuie scoasă din spitale

Profesorul Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2008 pentru descoperirea virusului HIV, consideră că pacientul nu este o cifră, un caz, un subiect, ci o ființă umană căreia trebuie să i se acorde timp, să fie ascultată, iar „prevenția este medicina viitorului”.

Una dintre somitățile medicinei mondiale, profesorul Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2008 pentru descoperirea virusului HIV (împreună cu Françoise Barre-Sinoussi în 1983), s-a aflat pentru două zile la București, acordând un interviu pentru „Ce se întâmplă, doctore?”, Mediafax, gandul.info și Ziarul Financiar, în care a vorbit despre medicină, educație medicală și alimentație.

Luc Montagnier a fost prezent în țara noastră ca invitat al proiectului Momentul Magellan al Medicinei. Montagnier prezidează din 1993 Fundația mondială de cercetare și prevenire contra SIDA, asociată UNESCO, dar studiază în paralel bolile cronice, stresul oxidativ și posibila origine infecțioasă a acestor boli.

Potrivit profesorului Montagnier, medicina evoluează și apar ipoteze noi, speranțe noi, se infirmă teorii și apar noi întrebări. Astfel, speranța de viață a crescut în medie cu 30 de ani, viața se îmbunătățește considerabil datorită noilor descoperiri tehnologice ce se aplică în toate domeniile de la medicină, alimentație, construcții, industria cosmetică etc. Cu toate acestea, pe frontul opus virusurile, bacteriile, maladiile atacă în continuare și apar boli grave la vârste fragede și foarte fragede spre surpriza medicilor, dar mai ales la maturitate: cancere, reumatisme, boli neuro-degenerative, cardiovasculare – probleme care uneori pot fi ținute în frâu cu tratamente corespunzătoare, dar foarte rar complet vindecabile.

Prof. Luc Montagnier face parte dintre specialiștii care consideră că la vremuri noi apar situații noi (astăzi în multe cazuri, un pacient suferă nu doar de una, ci de mai multe afecțiuni grave simultan) și se impun soluții noi, medicina fiind pusă în situația să aibă o altă abordare. „Medicul se găsește azi, de multe ori, în fața unor boli complexe care au cauze multiple, ce se adaugă una celeilalte, pentru ca, într-o zi, să se declanșeze o catastrofă neprevăzută, dar nu imposibil de prevăzut. Iată marele pariu al medicinei actuale: să prevină apariția bolilor cronice și să ne înarmeze anticipat în acest scop!”, spune Montagnier. El a explicat în interviu că așa s-a născut conceptul de „medicina celor 4 P”: P1 – predictivă (anticipativă), P2 – preventivă, P3 – personalizată și P4 – participativă. Montagnier pornește de la ideea că „pacientul nu este o cifră, un caz, un subiect, ci este o ființă umană căreia să trebuie i se acorde timp, să fie ascultată și alături de care să se poarte un dialog constructiv”. Potrivit acestuia, pentru a putea fi aplicată „medicina celor 4 P”, sistemele de sănătate trebuie să-și reînnoiască metodele în direcția unei abordări holistice a îngrijirilor centrate pe persoană și pe relații interpersonale și nu pe boală.

De asemenea, profesorul consideră că populația trebuie educată în spiritul prevenției. „Să scoatem sănătatea din spitale și să o dezvoltăm mai mult în școli, în întreprinderi, oriunde în cotidianul indivizilor”, recomandă laureatul premiului Nobel.

Luc Motagnier susține că până când un individ ajunge la medic să-i ceară ajutorul pentru restabilirea sănătății trebuie să fie atent la modul în care trăiește, la alimentație, odihnă, combaterea stresului excesiv.

– Alimentația naturală

Pentru buna funcționare a organismului, profesorul recomandă alegerea fructelor, legumelor, plantelor proaspete sau cât mai puțin prelucrate termic deoarece doar așa ne putem bucura de antioxidanții de care dispun. „Cei mai buni antioxidanți vin din surse naturale”, spune profesorul. Acești antioxidanți contraatacă radicalii liberi menținând astfel starea de sănătate. „Este indicat să utilizăm combinații de antioxidanți, nu doar unul singur, spre exemplu, vitaminele E și C formează împreună una dintre cele mai bune combinații antioxidante”, completează cercetătorul. Însă tot ceea ce este în exces strică, inclusiv o cantitate prea mare de antioxidanți în organism dăunează, spune Luc Montagnier. „Nu luați suplimente alimentare fără consultul unui specialist”, avertizează el.

La întrebarea: „Ce părere aveți despre așa-numitele fructe-minune ce fac furori în întreaga lume – acai, goji – pentru puterea lor antioxidantă?”, profesorul atrage din nou atenția că o cantitate prea mare de antioxidanți nu aduce beneficii organismului, din contră și deci nu trebuie consumați în exces. O alimentație echilibrată trebuie să conțină cantități moderate de zaharuri, de proteine și grăsimi, mai ales sub formă de acizi grași polinesaturați, spune profesorul, arătând că eficacitatea acestor lipide depinde de un bun echilibru: raportul între Omega 6 (dintre care acidul linoleic) și Omega 3 (dintre care acidul alfa-linoleic) trebuie să respecte o proporție de 5 la 1. Sursele de Omega 3 și Omega 6 sunt somonul, tonul, sardinele, uleiul de măsline extravirgin, nucile, semințele de cânepă, uleiul de cânepă.

– Stresul psihologic, poluarea, alimentația procesată

Luc Montagnier susține că stresul, până la un punct, are un rol pozitiv în buna funcționare a organismului, însă atunci când o persoană se confruntă de ani de zile cu situații extrem de stresante, are o alimentație dezorganizată și deficitară în nutrienți, fumează, consumă alcool, este sedentară și nu face nimic pentru a se relaxa și scăpa de încărcătura psihologică negativă, pot apărea problemele de sănătate, iar unele boli deja existente se pot agrava.

„La 45 de ani toți ne confruntăm cu stresul oxidativ, așa că trebuie să facem teste biologice pentru a depista nivelurile oxidanți/ antioxidanți și carențele acestora”, atrage atenția prof. Montagnier. Putem ajunge la echilibru prin alimentație specifică și suplimente alimentare prescrise de medic în urma rezultatelor analizelor. Stresul oxidativ este un sindrom biochimic, cauzat de prezența radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt atomii și moleculele sub-produși instabili, extrem de reactivi ai oxigenului, din aerul pe care îl respirăm și ai metabolismului esențial. Radicalii liberi joacă un rol major în organism, ambivalent, atât pozitiv, cât și negativ. Radicalii liberi, când nu sunt în exces, au un rol benefic pentru organism, jucând, probabil, un rol fiziologic în schimbul de informații dintre celule. Anumite celule specializate, precum globulele albe, sintetizează radicalii liberi pentru a distruge bacteriile. Pe de altă parte, moleculele oxidante activează factori de transcripție a genelor implicate în diviziunea celulară sau în apărarea imunitară. Dacă se găsesc în exces insuportabil pentru corp, provenind din surse exogene, legate de poluanți chimici, radiații, agenți infecțioși, alimentație, din stresul psihologic sau din surse endogene, atunci sistemele noastre naturale de apărare anti-oxidantă sunt depășite, iar corpul intră într-o stare de stres oxidativ, cu urmări de o extindere greu de imaginat asupra sănătății individului. Din fericire, în mod natural suntem înarmați pentru a neutraliza radicalii liberi când încep să reprezinte un pericol, prin producția de antioxidanți endogen.

De asemenea, profesorul Montagnier ne sfătuiește: „Putem combate stresul făcând ceea ce ne place. Plăcerea duce la dispariția stresului, deci nu uitați să faceți zi de zi activități care vă fac plăcere”.

Mădălina Drăgoi, [email protected]